Menu
Galerie fotoInstituţii de învăţământUnităţi sanitareIstoric
 
Cauta



 
Istoric

 Comuna Munteni

 

     Documentar, istoricul satului este consemnat în două dicţionare şi anume: ,,Dicționar Geografic Statistic și Istoric al județului Tecuci” din 1894 întocmit de profesorul Teodor N. Ciuntu, şi ,,Dicționar Geografic al României” volumul 3, întocmit în anul 1900 de G. Lahovariu, general C.I.Brătianu şi G.Tocilescu, documente ce se află la Arhivele Statului Galați.

     Zona geografica in care se inscrie comuna Munteni si anume tinutul Covurluiului, poarta numeroase marturii materiale ale prezentei omului din timpuri stravechi, preistorice, prezenta dovedita a fi intr-o continuitate neintrerupta. Cele mai vechi vestigii umane in tinutul Covurluiului apartin paleoliticului final si epipaleoliticului. Pe teritoriul satului Munteni, au fost localizate asezari din neoliticul vechi, apartinand culturii Cris, sub forma de asezari neintarite, intovarasind albiile raurilor, fiind frecvent situate pe terasele joase si pe terasa de lunca, prin care se confirma cultivarea primitive a plantelor.

     Cele mai multe sunt consemnate in harta lui Dimitrie Cantemir din Descriptio Moldaviae. Generatia asezarilor din oranduirea feudala a preluat, daca nu asezarile distruse de migratia popoarelor, care a durat aproape un mileniu, cel putin vetrele asezarilor strabune.

     De-a lungul timpului localitatea a fost incercata de nenumarate ori – distrugeri provocate de incendii, navaliri ale turcilor, tatarilor si cazacilor, ocupatii straine, confruntari intre pretendentii “locului” la tronul Moldovei, Razboiul de Independenta, Rascoala taranilor, cele doua razboaie mondiale, dar si inundatii, secete, ierni geroase, invazii de lacuste, instrainari de pamanturi prin vanzari la mezat.

     In evul mediu teritoriul comunei Munteni, a constituit un important “coridor comercial” al Moldovei, care facea legatura intre orasul Barlad si porturile dunarene sau Tara Romaneasca trecand prin Tecuci si Focsani.

     Satele Munteni, Tiganesti si Ungureni au fost stapanite de mai multi mosieri de-a lungul anilor, fiind sate de oameni razesi.In mod deosebit se remarca stapanirea teritoriului din satele Ungureni, Tiganesti si Munteni, mai bine de 120 de ani de catre familia Conachi, pana in anul 1881 cand mosia Tiganesti se imparte intre Tache Anastasiu, la est de raul Barlad si Anton Cincu  la vest de raul Barlad.

     In ceea ce priveste situatia administrativa a comunei Munteni, aceasta a suferit mai multe transformari de-a lungul anilor, fiind compusa in cea mai mare parte a anilor din satele Munteni, Tiganesti si Ungureni, la care s-a adaugat dupa 1900 satul Frunzeasca si care a avut resedinta de comuna fie in satul Tiganesti, fie in satul Ungureni si cel mai mult timp (dupa 1940) in satul Munteni.

     Incepand cu anul 1968, la marea reforma administrativ-teritoriala a tarii, comunei Munteni i-au fost alaturate satele Negrilesti si Slobozia Blaneasa, sate ce au apartinut fostei comune Negrilesti. Incepand cu anul 2004, prin legea 84/2004 se reinfiinteaza comuna Negrilesti avand satele componente Negrilesti si Slobozia Blaneasa.

     Schimburile comerciale cu produse agricole s-au intensificat pe la mijlocul secolului al XIX-lea si au avut un rol determinant in dezvoltarea localitatii Munteni.

     Viata colectivitatii existenta in comuna Munteni s-a dezvoltat in coordonatele impuse de mediul fizico-geografic, intr-o stransa legatura cu conditiile istorice concrete.

     Etnografia constituie un important izvor de cunoastere a vietii social-economice din comuna, care prin bogatul material, intregeste informatia istorica cu privire la tipul asezarilor omenesti, ocupatiile traditionale, mestesugurile, industria casnica si tehnologiile lor. Toate acestea reflecta efortul si ingeniozitatea oamenilor din acest tinut, in neintrerupta lor activitate de transformare a naturii in bunuri materiale (hrana, adapost, imbracaminte).

Powered by DCRealSolutions © Primaria Munteni - Galati Design by: DCRealSolutions